Comuna Halmășd este situată în partea de sud-vest a județului Sălaj, la o distanță de 22 km de orașul Șimleu Silvaniei și 48 km față de municipiul Zalău – resedință de județ. Ocupă o suprafață de 59,79 kmp, ceea ce reprezintă 1,56% din suprafața totală a județului.
Vecinii comunei sunt:
• la Nord: comunele Marca și Ip
• la Nord-Est: comuna Nușfalău
• la Sud și Sud-Est: comuna Plopiș
• la Sud și Sud-Vest: județul Bihor.
Comuna este strabătută pe o distanță de 8 km de drumul național DN 1H Jibou-Șimleu SIlvaniei-Aleșd (județul Bihor), care trece prin satul Drighiu și de drumul județean DJ 109P Ip-Halmășd ce trece prin satele Halmășd și Cerisa. Legătura satului Aleuș cu centrul de comună se realizează prin drumul comunal DC 86 Halmășd-Aleuș, iar a satului Fufez prin drumul comunal DC 94 Halmașd-Fufez. De asemenea, drumul comunal DC 91 Drighiu-Boghiș face legătura comunei cu localitatea și stațiunea balneară Boghiș din comuna Nușfalău.
Din punct de vedere teritorial-administrativ, comuna are în componența sa 5 sate: Halmașu – centrul de comună cu o populație de 980 locuitori, Aleuș cu 325 locuitori, Cerisa cu 425 locuitori, Drighiu cu 425 locuitori și Fufez cu 17 locuitori.
Populația totală a comunei este de 2634 locuitori, ceea ce reprezintă 1,03% din populația județului.
Comuna Halmăşd este așezată în nord-vestul României, în partea de sud-vest a județului Sălaj, se situează în zona marginală a Depresiunii Șimleului, la contact cu culmile joase ale Munților Plopiş, în bazinele hidrografice ale Văii Drighiului şi Văii Cerişa
Din suprafața totală de teren de 5979 ha a comunei Halmăşd, agricolul reprezintă: teren arabil 1982 ha, 1362 ha pășuni, 294 fânețe, 17 ha vii, 164 ha livezi iar ternuri non-agricole: 1627 ha păduri,.
Terenurile deținute de persoanele fizice se întind pe o suprafață de 3985 ha.
Distanța până la cel mai apropiat aeroport este de 80 km Oradea, 100 km – aeroportul Satu-Mare. În comună nu există cale ferată, distanța până la cea mai apropiată gară fiind de 20 km – Șimleu Silvaniei.
Autostrada BRAȘOV- ORADEA trece la o distanță de 1 km de satul Drighiu şi DN 1H care traversează satele Halmăşd şi Drighiu, este drum de urcare pe autostradă.
În inventarul comunei există 6 poduri auto – 5 peste valea Drighiului , 1 peste valea Cerişa , 1 peste Canata Aleuş și 30 podețe peste văile Josani, Moieşti şi Moşincăteşti din satul Halmăşd.
Urmele locuirii pe aceste meleaguri au fost puse în evidență de numeroasele descoperiri arheologice de pe teritoriul comunei, care atestă prezenţa aşezărilor fortificate înca din epoca fierului. O astfel de descoperire este Cetatea din epoca fierului, Hallstatt, situată pe partea stânga a drumului DN Şimleu Silvaniei-Aleşd, între satele Aleuş şi Halmăşd, la o distanţă de aproximativ 1,5 km de satul Halmăşd și Cetatea medievală Pădurea Cetăţuie.
Alături de aceste situri arheologice, îin comună au existat edificii care din păcate figurează pe „Lista monumentelor istorice dispărute” cum ar fi Biserica de lemn Sf. Dumitru, construită îin secolul XVIII, pe fundaţia căreia s-a ridicat actuala biserică, situată în centrul satului Halmăşd și Moara de apă din Valea Morilor, construcţie realizată în anul 1850, propusă actualmente pentru restaurare.
Satele comunei sunt sate vechi, atestate documentar încă din secolele XIII-XIV, excepția satului Fufez care este o localitate relativ mai nouă. Satul Halmășd apare pentru prima dată în documentele vremii în anul 1341 cu denumirea de Halmăș, celelalte sate ale comunei fiind atestate documentar dupa cum urmează:
• Aleuș: 709 – Elye
• Cerișa: 1477 – Cserese
• Drighiu: 1216 – villa Detrelu
• iar localitatea Fufez datează din anul 1956 – Fufez.
În decursul timpului sunt pomenite în diverse documente existența unor clădiri importante, astfel:
• Halmășd: Biserica de piatră din 1802, Școala din piatră construită în 1872
• Aleuș: Biserica de lemn, construită în 1722
• Ceriș: Biserica de lemn, construită în 1834
• Drighiu: Biserica de lemn din 1794
Relieful comunei este deluros fiind brăzdat de râurile ce străbat comuna. Rețeaua hidrografică este formată din cele patru cursuri de apă principale ce străbat și satele comunei: Valea Mare, Valea Drighiu, Valea Cerisei, Valea Tunii, acestea fiind și principalii afluenți de pe teritoriul comunei ai râului Barcau.
Flora reprezintă o serie se trăsături specifice, nota caracteristică fiind dată de intercalarea suprafețelor de pădure, cu cele de pajiști și terenuri agricole.
Pădurea reprezintă formațiunea vegetală cu o importantă întindere și este alcatuită din specii de fag și gorun, iar coniferele în procent destul de însemnat apar sub formă de plantații. Vegetația șesurilor, râurilor este alcatuită din salcii și răchite, iar pe valea Mare și alte văi apare arinul negru. Murul, iarba campului și mai multe specii de trifoi apar în alcătuirea pajiștilor de deal și de șes ale comunei.
Fauna este adaptată vegetației și zonei Munților Plopiș, unde se întâlnește iepurele, vulpea, căprioara, lupul, mistrețul, veverița, viezurele, ciocănitoarea și altele.
În pădurile comunei, care au o suprafață de aproape 1600 ha, se găsesc cantități mari de ciuperci comestibile, recoltarea și valorificarea acestora fiind o sursă de venit pentru localnici.
Comuna este brazdată de trei văi : Valea Turii, Valea Drighiului cu afluenții: valea Moşincăteşti, Moiseşti , Josani şi Dumoaia şi Valea Cerişa cu afluentul Valea Popii , care se varsă în râul Barcău.
În cadrul comunei mai există o pescărie privată pe teritoriul satului Drighiu.
Din punct de vedere geografic, teritoriul administrativ al comunei se desfașoară în unitatea montană a Halmăşdului și în depresiunea cu același nume, în bazinele hidrografice ale râurilor Valea Mare și Cerişa , afluenți ai Văii Barcaului. Structura geologică a zonei montane a permis instalarea unei vaste rețele hidrografice care este responsabilă de valorile mari ale densității fragmentării în aceasta zonă și implicit de crearea unor peisaje geografice de excepție.
Această rețea hidrografică prezintă un regim de scurgere cu caracter permanent. Muntii Plopișului, respectiv comuna Halmăşd , prezintă o rețea hidrografică densă cuprinsă între 0,7 – 0,9 km/h. Modul de alimentare a acestor văi provin din ploi, zăpezi și ape subterane.
Tipul de alimentare cu apă a râurilor bazinului Barcaului este nivo-pluvial. Debitul mediu al acestor văi variează de la an la an. Scurgerea medie a acestor văi este de peste 10 l/sec/km. Topirea zăpezilor și precipitațiile fac ca volumul maxim al scurgerii să fie cuprins între 15% și 26% în luna martie a fiecărui an, iar volumul minim se înregistrează iarna, 0,3% – 2,8 % din volumul anual. Scurgerea sezonieră se înregistrează iarna și primăvara datorită precipitațiilor abundente din timpul iernii.
O frumusețe rar întâlnită, este cascada de pe Valea Şipot care străbate comuna Halmăşd. O cascadă de 6 m la care ajungi pe o potecă din pădure accesibilă turiştilor în partea
superioară.
Clima din această zonă este temperată și înregistrează diferențieri condiționate atât de altitudine, cât și de fragmentarea și orientarea reliefului. În timpul anului, mediile temperaturii aerului înregistrează valori de peste +8 grade Celsius. Temperatura maximă se înregistrează în luna Iulie și este de +19 grade Celsius, iar cea minima în luna Februarie -3 grade Celsius. Precipitațiile variază de la un anotimp la altul, media anuală a acestora fiind de 700 mm. Vânturile dominante sunt din sectorul vestic.
Solurile predominante sunt solurile podzolice în majoritate cu aciditate destul de mare în proporție de 90%, soluri aluviale în zona luncilor și soluri negre de fânețe pe expoziția sudică a satelor apartinătoare comunei. Solurile negre de fânețe sunt fertile, prielnice pentru cultivarea de legume și zarzavaturi. Solul este prielnic pentru cultivarea cerealelor, se găsesc fânețe naturale și pășuni.
Fauna și vegetația comunei este cea specifică de trecere de la regiunea deluroasă spre cea muntoasă, aparținând în cea mai mare parte domeniului forestier cu o apropiere de sectorul de influență vestica în climă.
Din suprafața totală de teren 6000 ha, 1643 ha este reprezentată de păduri, iar restul fiind drumuri.
Pădurile de foioase și rășinoase prezintă o suprafață destul de însemnată. Prezența suprafețelor însemnate de pădure și de terenuri cu vegetație forestieră, și-a pus amprenta asupra meșteșugurilor bazate pe prelucrarea lemnului, localnicii zonei fiind bine cunoscuți pentru obiectele artizanale realizate aici.
Exista o bogată faună cinegetică compusă din mistreți, căprioare, iepuri, fazani, etc. Alături de păduri se întind fânețe, livezi de pomi fructiferi și culturi de porumb. Culturile predominante din zona sunt reprezentate prin ovăz, secară, grâu, orz, porumb, cartof, floarea soarelui.
Rezervații naturale (zone protejate)
Pădurile reprezintă una din bogățiile importante ale comunei alături de piatra de construcție extrasă din Munții Plopiș. Zona Valea vărului este bogată în calcar şi zona Cărbunar în agregate minerale în special nispuri.
Dezvoltarea economico-industrială din ultimii ani nu a ținut seama de rațiunile specifice protecției mediului. Din aceasta cauză, în acest moment, comuna Halmăşd, ca de altfel și România în general, nu beneficiază de infrastructura corespunzatoare pentru protecția mediului și nici de o educație civică la nivelul cerințelor standardelor europene.
Dezvoltarea durabilă înseamnă, în primul rând, asigurarea unei calități mai bune a vieții pentru generațiile actuale și pentru generațiile viitoare. Dezvoltarea durabilă mai înseamnă recunoașterea faptului că economia, mediul și bunăstarea socială sunt interdependente și anume faptul că un mediu afectat din punct de vedere al calității va influența negativ, mai repede sau mai tarziu, dezvoltarea economică și mai ales calitatea vieții fiecăruia dintre noi.
Datorită faptului că,în comuna Halmăşd , ramura economică este în curs de dezvoltare și numărul de agenți economici cu activități de producție este restrâns, neexistând o sursă identificată de poluare a atmosferei, putem aprecia zona, ca fiind una propice dezvoltării economice și a mediului de viață.
Terenurile agricole au un nivel redus de poluare deoarece nu s-a practicat o agricultură intensivă, nu s-au utilizat substanțe chimice poluante pentru sol și pentru apele freatice de suprafață.
Problema de bază privind protecția mediului o constituie deșeurile menajere deoarece sistemul de gestionare a deșeurilor este ineficient. Datorită lipsei unui sistem de epurare a apelor uzate poluarea apei se poate accentua.
Ultima actualizare: 10:10 | 30.11.2023
© 2023 Primăria Comunei Halmășd
